Mihai Viteazul
Mihai Viteazul
Partea I: Călugăreni[modificare | modificare sursă]
În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea (1574-1595) (Colea Răutu) își îndreaptă trupele sale conduse de generalul Sinan Pașa (Nicolae Secăreanu) către Viena, ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. În drumul acestor armate, cele trei țări române aveau să joace un rol hotărâtor.
Pe atunci, Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău (1592-1593) (Constantin Codrescu). Boierii potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și două căruțe de copii care urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda (Florin Piersic), Stroe (Ilarion Ciobanu) și Radu (Septimiu Sever) - și de Popa Stoica (Mircea Albulescu). Mihai, care scăpase prin luptă de trimișii domnitorului, îi convinge pe oșteni să lase convoiul să treacă și i se alătură lui Selim, prietenul său din copilărie, pentru a ajunge la Istanbul, unde intenționa să cumpere tronul Valahiei.
Apelând la mai multe împrumuturi, acordate printre alții de unchiul său Iani (Florin Scărlătescu) sau de contesa genoveză Rossana Viventini (Irina Gărdescu), sora bancherului Carlo Viventini (Alexandru Repan), care-l îndrăgește pentru că nu se umilea cum făceau alții care cereau bani, Mihai ajunge în fața sultanului. Aici, se întâlnește cu contracandidatul său, domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al III-lea. Atitudinea sa demnă îi place sultanului care hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: „Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”.
Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai are o misiune grea. Țara era sărăcită de domnia predecesorului său și trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594 izbucnește la București o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânși în casa fraților Buzescu căreia i se dă foc. Singurul care scapă este Selim Pașa, acesta fiind trimis de domnitor la Istanbul să povestească cele văzute.
Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român, fiind atacate pe rând garnizoanele turcești din Brăila, Cernavodă, Zimnicea, Stănești, Șerpătești, Giurgiu, Razgrad, Nicopole, Vidin, Rusciuc, Varna și chiar Adrianopole. Preda este trimis la Roma pentru a cere ajutor din partea Sfântului Scaun spre a-i alunga pe turci din Europa. Papa Clement al VII-lea (Fory Etterle) i-a dat bani împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg (Aurel Rogalschi) pentru a organiza o armată condusă de generalul mercenar Gheorghe Basta (Emmerich Schäffer) și care urma să pornească imediat în ajutorul oastei lui Mihai Viteazul. Dar din cauza faptului că Liga Sfântă credea că victoriile române erau un joc al hazardului, trimiterea armatei lui Basta este amânată, iar Mihai Viteazul dispune întreruperea campaniei antiotomane. Mai mult, pentru a obține sprijinul Principatului Transilvania, Mihai trebuie să încheie un tratat de vasalitate cu principele Sigismund Báthory (Ion Besoiu), tratat care avea să nu îi aducă nici un beneficiu.
Finalul primei părți a filmului îl reprezintă Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595), purtată într-o zonă mlăștinoasă de pe cursul râului Neajlov. Deși Sigismund îi promisese sprijin militar împotriva turcilor, el îi trimite o mică oaste de 500 de secui condusă de cavalerul Tompa. Principele Transilvaniei invocă faptul că în acea perioadă se căsătorea la Alba Iulia cu arhiducesa Maria Cristina de Graz (Clara Sebők), nepoata împăratului Rudolf. Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în mlaștină și este salvat de Selim Pașa.
Partea a II-a: Unirea[modificare | modificare sursă]
Crezând în slăbiciunea armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea mult-așteptatei cruciade antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș (24 - 26 octombrie 1596), oștile creștine fiind conduse de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Basta. Turcii conduși de Selim Pașa reușesc să obțină victoria, în timp ce Mihai aștepta pe malul Dunării să fie chemat la luptă. Căzut în dizgrație, Sigismund Báthory renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György Kovács), care a semnat un act de supunere față de Imperiul Otoman.
Turcii, prin același Selim Pașa, îi trimit o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc „toți cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el pornește campania din Transilvania, trecând Munții Carpați. În acest scop, este nevoit să semneze legarea de glie a țăranilor, la insistentele fraților Buzești. Nefiind conștient de pericol, cardinalul Andrei Báthory strânge o oaste formată din nobili. În Bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), oștile lui Mihai Viteazul, la care se adaugaseră 8.000 de secui, înving oștile nobililor transilvăneni. În luptă moare Preda Buzescu. Doi oșteni secui îi taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea comandantului Tompa.
După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei țări române. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care făcea partea și preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei". Sultanul otoman Mehmed al III-lea (1595-1603) l-a recunoscut pe Mihai, printr-un document remis de Selim chiar în catedrală, ca domnitor al celor trei țări.
Această unire nu a ținut însă prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600). În această luptă au murit printre alții Nicolae Pătrașcu (fiul lui Mihai Viteazul) și popa Stoica. Scăpat cu viață, fostul domnitor a pribegit o perioadă prin Țara Românească, apoi a plecat la Viena și Praga, sperând să obțină o audiență la împăratul Rudolf al II-lea. Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. Între timp, însă, Sigismund Báthory a renunțat la tratatul de vasalitate față de austrieci și a acceptat protecția Imperiului Otoman, și-a repudiat soția și l-a alungat pe generalul Basta. În aceste condiții, Mihai Viteazul este chemat în audiență la palatul imperial. Împăratul îi oferă un milion de taleri pentru a-și organiza o armată cu care să restabilească controlul austriac în Transilvania.
Oștile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul și de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Sigismund fugind din țară. La ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian (Jean Lorin Florescu), generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza.
Distribuție
În filmul Mihai Viteazul au interpretat roluri mai mulți actori români cunoscuți. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii, au fost interpretați de celebrii actori Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu), Florin Piersic (Preda Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu)
În timpul filmărilor, pe corzile vocale ale lui Amza Pellea au apărut niște noduli, care au afectat temporar vocea actorului. Pentru a nu afecta calitatea filmului, regizorul Sergiu Nicolaescu a hotărât dublarea vocii.Prin urmare, vocea sa a fost dublată la înregistrarea în post-sincron de Emanoil Petruț (ca și în Dacii).
- Amza Pellea — principele Mihai Viteazul
- Olga Tudorache — Doamna Teodora, mama lui Mihai Viteazul
- Irina Gărdescu — contesa Rossana Viventini
- György Kovács — cardinalul Andrei Báthory
- Nicolae Secăreanu — generalul turc Sinan Pașa
- Aurel Rogalschi — împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg
- Ioana Bulcă — Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul
- Klára Sebők — arhiducesa Maria Cristina de Graz
- Septimiu Sever — Radu Buzescu
- Ilarion Ciobanu — Stroe Buzescu
- Florin Piersic — Preda Buzescu
- Mircea Albulescu — Popa Stoica
- Ion Besoiu — principele Sigismund Báthory al Transilvaniei
- Emmerich Schäffer — generalul Gheorghe Basta
- Fory Etterle — Papa Clement al VII-lea (menționat Fory Eterle)
- Colea Răutu — sultanul Murad al III-lea
- Constantin Codrescu — domnitorul Alexandru cel Rău
- Sergiu Nicolaescu — generalul turc Selim Pașa
- Emil Liptac — nobilul secui Tompa
- Jean Lorin Florescu — arhiducele Maximilian, sfetnicul împăratului Rudolf
- Radu Nicolae
- Florin Scărlătescu — boierul Iani, unchiul lui Mihai Viteazul
- Mihai Mereuță — domnitorul Ieremia Movilă
- Valentino Dain — nobilul maghiar Kornis
- Cornel Gîrbea — boierul Dimcea
- Alexandru Herescu — Ionică (Hassan)
- Papil Panduru
- Dinu Gherasim — nobil maghiar
- Florin Blănărescu
- Dan Dobre — general otoman
- George Demetru
- Stelian Cremenciuc — Jacques de Beaury
- Mircea Breazu — prințul Nicolae Pătrașcu
- Nicolae Brancomir — boierul moldovean Filimon
- Virgil Popovici
- Nicolae Luchian Botez (menționat Nicolaie Luchian Botez)
- Grigore Nagacevschi
- Petre Gheorghiu
- Iulian Necșulescu — nobil maghiar
- Andrei Bursaci — oștean secui
- Cornel Coman — oșteanul secui Balogh
- Nicolae Veniaș — țăran român din Ardeal
- Val. Lefescu
- Alexandru Repan — contele Carlo Viventini
- Ion Apahideanu
- Paul Misai — tânăr oștean român
- Horia Căciulescu — boier valah
- Haralambie Polizu — ieromonahul de la Mănăstirea Tismana
- Dinu Ianculescu
- Corado Negreanu
- George Aurelian
- Mitzura Arghezi — nobilă din Transilvania
- Valeria Marian
- Siegfried Sigmund — nobil maghiar
- Szabolcs Cseh — oștean valah (menționat Csech Szobolcs)
- Vasile Popa
- Dumitru Crăciun
- Adrian Ștefănescu
- Nicolae Dide
- Paul Fister
- Ion Polizache
- Sever Plocon — nobil maghiar (nemenționat)
- Antim Angelescu — arhiereul care-l încoronează pe Mihai Viteazul ca domn al celor trei țări române (nemenționat)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bun venit în universul filmelor! Blogul MSCA Studio Tim vă aduce cele mai noi trailere ale filmelor, împreună cu informații captivante și detaliate despre cele mai așteptate producții ale anului. Alături de noi, veți fi primii care aflați despre lansările cele mai importante și veți descoperi povestea din spatele fiecărui film. Echipa noastră pasionată și dedicată vă oferă o experiență unică de descoperire a filmelor, care îmbină informații utile, critică de specialitate și divertisment. Indiferent dacă sunteți un cinefil pasionat sau doar un iubitor de filme în căutare de inspirație, blogul nostru este locul perfect pentru a fi la curent cu cele mai noi tendințe și lansări în materie de film. Alăturați-vă comunității noastre și experimentați magia cinematografiei la cel mai înalt nivel! Vă așteptăm pe blogul MSCA Studio Tim.